Articole
Bonul de consum în restaurant: ce este, când îl faci și cum îl deosebești de transfer
Publicat 6 min de cititde Alex Mantello5 întrebări frecvente
Răspuns scurt: Bonul de consum este documentul cu care scoți marfa din gestiune pentru că a fost folosită, nu vândută și nu mutată. În OMFP 2634/2015 are codul 14-3-4A, cu varianta colectivă 14-3-4/aA. Modelul îl poți adapta, dar elementele obligatorii din Anexa 1 rămân, iar documentul se păstrează 5 ani.
Pe scurt#
- Bonul de consum justifică ieșirea mărfii din gestiune pentru că a fost folosită, nu vândută și nu mutată.
- În OMFP 2634/2015 are codul 14-3-4A, iar varianta colectivă are codul 14-3-4/aA.
- Modelul poate fi adaptat, dar elementele obligatorii de la Anexa 1 pct. 2 și pct. 10 rămân.
- Mutarea mărfii între gestiuni se face cu bon de predare-transfer-restituire 14-3-3A sau cu aviz 14-3-6A, nu cu bon de consum.
- Documentele financiar-contabile se păstrează 5 ani, potrivit Legii 82/1991, art. 25, modificat prin Legea 36/2023.
Ce este bonul de consum într-un restaurant?#
Bonul de consum este documentul cu care scoți marfa din stoc pentru că a fost consumată. Marfa nu a fost vândută pe bon fiscal și nu a fost mutată în altă gestiune. A fost folosită.
Gândește-te la gestiune ca la un cont. NIR-ul pune marfa în cont. Vânzarea, risipa și consumul o scot. Fiecare ieșire are nevoie de un document care spune ce a ieșit, cât, din ce gestiune și de ce. Pentru consum, acel document este bonul de consum.
Fără el, marfa folosită rămâne în evidență. Programul crede că o ai, raftul spune altceva, iar diferența apare la inventar ca minus fără explicație.
Ce spune legea despre bonul de consum?#
Documentele financiar-contabile sunt reglementate de OMFP 2634/2015. În textul ordinului, publicat pe legislatie.just.ro, apar trei coduri din aceeași familie:
- Bon de consum: 14-3-4A.
- Bon de consum (colectiv): 14-3-4/aA, pentru mai multe poziții pe același document.
- Lista zilnică de alimente: 14-3-4/dA.
Trei reguli din același ordin contează pentru tine:
- Modelul nu mai e obligatoriu ca formă. Art. 4 alin. (2) spune că fiecare entitate poate adapta modelele documentelor. Obligatorii sunt elementele de la Anexa 1 pct. 2 și pct. 10, așa cum prevede art. 3.
- Circuitul îl stabilești tu. Art. 4 alin. (3) spune că circuitul documentelor și numărul de exemplare se stabilesc prin proceduri proprii, aprobate de administrator.
- Semnătura poate fi înlocuită de identificarea utilizatorului. La documentele din sisteme informatice, Anexa 1 pct. 11 spune că semnătura nu e obligatorie dacă există o procedură de identificare a utilizatorilor. Contează să se vadă cine a făcut operațiunea și când.
Bonul de consum nu se șterge și nu se corectează după validare. Anexa 1 pct. 14 și pct. 16 interzic ștersăturile și permit corecturi doar înainte de prelucrare. După validare, greșeala se stornează.
Când faci bon de consum și când nu?#
Faci bon de consum când marfa iese din gestiune pentru că a fost folosită și nu există altă cale de evidență. Nu îl faci pentru tot ce iese din stoc.
Iată cum desparți ieșirile:
| Situația | Documentul |
|---|---|
| Ai vândut o porție pe bon fiscal | descărcare pe rețetă, prin centralizator |
| Ai folosit marfă care nu s-a vândut ca atare | bon de consum |
| Ai mutat marfă între bar și bucătărie, în aceeași incintă | bon de predare-transfer-restituire 14-3-3A |
| Ai mutat marfă într-o gestiune din altă locație | aviz de însoțire 14-3-6A, cu mențiunea „Fără factură” |
| Ai aruncat marfă expirată sau spartă | risipă, cu motiv |
Vânzarea nu cere bon de consum pe fiecare porție. Anexa 1 pct. 20 permite înregistrarea pe bază de centralizator. Acesta e temeiul descărcării automate pe rețetar: vinzi o pizza, iar programul scade ingredientele din rețetă. Cum construiești o rețetă cu cantități corecte vezi în articolul despre fișa tehnică a rețetei.
Transferul nu e consum. Transferul mută marfa și păstrează valoarea în stoc. Consumul o scoate din stoc. Dacă le confunzi, una dintre gestiuni rămâne cu stoc fals. Detaliile sunt în ghidul Transferuri între gestiuni.
Risipa nu e consum. Risipa e o pierdere: marfa nu a ajuns să fie folosită. O notezi separat, cu motiv, ca să vezi la final de lună unde pierzi bani.
Cum folosești bonul de consum în bucătăria de producție?#
În bucătăria de producție, bonul de consum poate fi primul pas dintr-un lanț. HoReCaOS poate lucra pe trei gestiuni: materie primă, producție și produse finite.
- Bonul de consum scoate marfa din magazie. Dacă îi pui o gestiune de destinație, marfa intră pe stocul producției.
- Bonul de predare legat de acel consum bagă produsul gata în gestiunea de produse finite. Cantitatea predată e plafonată de rețetă: nu poți preda mai mult decât permit ingredientele consumate, iar plafonul scade și ce au luat predările anterioare pe același consum.
- Restul rămâne stoc în producție. Îl întorci în magazie cu butonul „Restituie restul în magazie” din bonul de consum.
Dacă ai o singură gestiune, bonul de consum fără destinație face ce a făcut mereu: scoate marfa din stoc. Ghidul Producție și rețete explică rețetele și costul pe farfurie.
Cum lucrezi cu bonul de consum în HoReCaOS?#
În HoReCaOS, bonul de consum are secțiunea lui în modulul de stoc. Bara de sus are secțiunile Stoc, Gestiuni, NIR, Inventariere, Bon de consum, Bon de predare, Risipă, Transferuri, Avize, Surplus și Administrare.
Câteva lucruri sunt separate intenționat:
- Întocmirea și aprobarea sunt drepturi diferite. Un rol poate avea dreptul Bonuri de consum, adică întocmește bonuri. Separat există dreptul Aprobă inventar, risipă & bonuri de consum, care ajustează efectiv stocul. Rolurile sunt descrise în ghidul Roluri.
- Mărunțișurile se scad singure. Cutia, punga, șervețelul sau tacâmurile de unică folosință pot fi definite în Reguli consumabile. Sistemul le scade automat din stoc la fiecare vânzare relevantă, fără bon de consum separat.
- Risipa are secțiunea ei. O înregistrezi în Risipă, cu produsul, gestiunea, cantitatea și motivul. Fluxul e în ghidul Risipă și inventariere.
Ce greșeli faci cel mai des cu bonul de consum?#
Greșelile de mai jos apar la inventar ca diferențe pe care nu le poți explica:
- Bonul făcut din memorie, la final de săptămână. Cantitățile ies aproximative. Faci bonul când scoți marfa.
- Bon de consum în loc de transfer. Marfa dispare din bar, dar nu apare în bucătărie. Stocul bucătăriei e fals până la inventar.
- Bon de consum pentru marfa vândută. Dacă ai rețete, vânzarea descarcă deja ingredientele. Un bon de consum în plus le scade de două ori.
- Unitate de măsură greșită. Bonul în bucăți pentru un produs ținut în kilograme strică stocul. Folosește aceeași unitate pe tot fluxul.
- Bon corectat după validare. Nu editezi un bon validat. Îl stornezi și faci altul corect.
Dacă diferențele se adună totuși, inventarul le scoate la suprafață. Pașii sunt în articolul despre inventarul în restaurant pas cu pas.
Întrebări frecvente#
Bonul de consum mai trebuie să arate ca formularul tipizat?#
Nu. OMFP 2634/2015, art. 4 alin. (2), permite adaptarea modelelor. Documentul trebuie să conțină însă elementele obligatorii de la Anexa 1 pct. 2 și pct. 10.
Care e codul bonului de consum?#
Bonul de consum are codul 14-3-4A în OMFP 2634/2015. Varianta colectivă are codul 14-3-4/aA.
Trebuie semnat bonul de consum generat din program?#
Potrivit Anexei 1 pct. 11, semnătura nu e obligatorie la documentele din sisteme informatice dacă există o procedură de identificare a utilizatorilor.
Cât timp păstrez bonurile de consum?#
Documentele financiar-contabile se păstrează 5 ani de la 1 iulie a anului următor exercițiului, potrivit Legii 82/1991, art. 25, modificat prin Legea 36/2023.
Pot muta marfă din bar în bucătărie cu bon de consum?#
Nu. În aceeași incintă folosești bonul de predare-transfer-restituire 14-3-3A. Pentru o gestiune din altă locație folosești avizul de însoțire 14-3-6A.